Ransomware KillSec: cooperarea judiciară europeană și rolul României

4 octombrie 2026 · 2 min de citit · România și UE · Autor: Dumitrache Ioana, avocat

Eurojust a coordonat o acțiune în nouă state împotriva grupului de ransomware KillSec, cu percheziții în România și o echipă comună de anchetă.

Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiția Penală (Eurojust) a anunțat la 1 octombrie 2026 o acțiune coordonată în nouă state împotriva grupului de ransomware KillSec, căruia i se atribuie aproape 1.000 de atacuri la nivel mondial. Au participat și autoritățile române, iar o parte dintre percheziții au avut loc în România.

Cronologie

• 2024 – începutul activității grupului KillSec, potrivit Eurojust.
• Ancheta – constituirea unei echipe comune de anchetă între autoritățile din Belgia, Germania, Grecia și România.
• 1 octombrie 2026 – Eurojust anunță rezultatele acțiunii comune: trei arestări, opt percheziții domiciliare în Spania, Grecia, Regatul Unit și România, cel puțin 110 terabaiți de date sustrase și cinci servere confiscate, precum și domenii operate de grup.

Ce este confirmat și ce rămâne de clarificat

Confirmat:

• din partea României au participat DIICOT – Biroul Central și Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din Poliția Română;
• un centru de coordonare a funcționat la sediul Eurojust;
• persoana identificată ca operator principal al grupului are 16 ani, iar un dezvoltator a împlinit recent 18 ani și era minor la data unora dintre fapte;
• modul de operare: sustragerea de date și amenințarea cu publicarea lor dacă victima nu plătește răscumpărarea.

De clarificat: încadrarea juridică reținută în fiecare stat, statul în care vor fi judecați suspecții și eventualele victime din România.

Cadrul legal

Regulamentul (UE) 2018/1727 stabilește rolul Eurojust în coordonarea anchetelor penale transfrontaliere.

Echipele comune de anchetă sunt reglementate la nivelul UE prin Decizia-cadru 2002/465/JAI, transpusă în dreptul român prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Codul penal român sancționează, între altele, accesul ilegal la un sistem informatic (art. 360), alterarea integrității datelor informatice (art. 362), perturbarea funcționării sistemelor informatice (art. 363) și șantajul (art. 207).

Răspunderea penală a minorilor (art. 113 C. pen.): minorul între 14 și 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedește discernământul, iar minorul de peste 16 ani răspunde penal potrivit legii. Față de minori se pot lua doar măsuri educative (art. 114 C. pen.).

Implicații

• În cazurile de criminalitate informatică cu autori, servere și victime în mai multe state, competența și probele se coordonează prin Eurojust și prin echipe comune de anchetă.
• Vârsta suspecților la data fiecărei fapte determină regimul sancționator aplicabil, inclusiv pentru faptele continuate după împlinirea vârstei de 18 ani.

Articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.