Percheziția informatică în urmărirea penală: mandat, prezență, limite

4 octombrie 2026 · 2 min de citit · România · Autor: Dumitrache Ioana, avocat

Percheziția informatică cere mandatul judecătorului de drepturi și libertăți și prezența inculpatului. Regulile din art. 168 CPP, aplicate într-un dosar DIICOT.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au început, la 2 octombrie 2026, percheziții informatice asupra dispozitivelor ridicate într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciunea, în care este cercetat și Călin Georgescu. Procedura este reglementată de art. 168 din Codul de procedură penală și presupune autorizarea unui judecător și prezența inculpatului.

Cronologie

• Ancheta DIICOT – inculpații sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Față de ei a fost dispus arestul preventiv pe 30 de zile, menținut definitiv de Curtea de Apel București.
• 2 octombrie 2026 – începe percheziția informatică asupra dispozitivelor ridicate. Inculpații sunt aduși din arest pentru a fi prezenți la procedură.

Ce este confirmat și ce rămâne de clarificat

Confirmat, potrivit surselor: percheziția privește dispozitivele ridicate anterior, iar scopul declarat este stabilirea circuitului fondurilor și a rolului fiecărei persoane.

De clarificat: sursele nu precizează data și conținutul mandatului de percheziție informatică și nici datele vizate. Toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Cadrul legal

Noțiunea (art. 168 alin. 1 CPP): procedeul de cercetare, descoperire, identificare și strângere a probelor stocate într-un sistem informatic sau pe un suport de stocare a datelor informatice.

Autorizarea (art. 168 alin. 2–7 CPP): în cursul urmăririi penale, percheziția informatică se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți, la cererea procurorului. Cererea se soluționează în camera de consiliu, fără citarea părților, iar judecătorul emite încheiere și mandat. Încheierea arată perioada mandatului, scopul, sistemul sau suportul care urmează a fi percheziționat și, dacă e cunoscut, numele suspectului sau inculpatului. Ea nu este supusă căilor de atac.

Executarea (art. 168 alin. 11–13 CPP): percheziția se efectuează în prezența suspectului ori a inculpatului, de un specialist, în prezența procurorului sau a organului de cercetare penală, și se consemnează într-un proces-verbal.

Protecția vieții private (art. 168 alin. 14 CPP): organele de urmărire penală trebuie să ia măsuri ca faptele și împrejurările din viața personală care nu au legătură cu cauza să nu devină, în mod nejustificat, publice.

Implicații

• Ridicarea unui dispozitiv în timpul unei percheziții domiciliare și cercetarea conținutului acestuia sunt operațiuni distincte. Accesul la date se face în condițiile art. 168, pe baza mandatului.
• Prezența inculpatului, asistat de avocat, permite verificarea modului de efectuare a copiilor și a datelor extrase.
• Încălcarea condițiilor legale de autorizare sau de efectuare a percheziției poate fi invocată ulterior, în camera preliminară, prin cererea de excludere a probelor.

Articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.