CJUE: audierea fără avocat după expirarea unui termen fix

25 octombrie 2026 · 4 min de citit · România și UE · Autor: Dumitrache Ioana, avocat

CJUE a constatat la 22 octombrie 2026 că Ungaria și Cehia au încălcat Directiva 2013/48/UE, permițând audierea suspecților fără avocat după un termen fix.

Prin hotărârile pronunțate la 22 octombrie 2026 în cauzele C-660/24, Comisia/Ungaria, și C-681/24, Comisia/Republica Cehă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a constatat că cele două state membre au încălcat Directiva 2013/48/UE privind dreptul de acces la un avocat în cadrul procedurilor penale. Legislațiile lor permiteau, ca regulă generală, audierea persoanelor suspectate fără avocat atunci când acesta nu se prezenta într-un termen fix.

Cronologie

• 22 octombrie 2013 – adoptarea Directivei 2013/48/UE, cu termen de transpunere 27 noiembrie 2016.
• 2024 – Comisia Europeană introduce acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (cauzele C-660/24 și C-681/24).
• 22 octombrie 2026 – CJUE admite integral ambele acțiuni.

Ce este confirmat

Potrivit comunicatului oficial al CJUE nr. 152/26:

• În Ungaria, persoana suspectată putea fi audiată fără avocat dacă acesta nu se prezenta în termen de două ore de la momentul în care a fost informat că persoana a fost reținută.
• În Republica Cehă, termenul era de 48 de ore de la reținere, iar audierea putea avea loc fără avocat și atunci când acesta nu putea fi contactat.
• Dreptul de acces la un avocat include dreptul ca avocatul să fie prezent și să participe efectiv la audiere, ceea ce presupune, în principiu, prezența fizică a acestuia.
• Directiva enumeră exhaustiv motivele pentru care se poate deroga temporar de la acest drept. Reglementările maghiară și cehă permiteau audierea fără avocat în mod general, fără a se întemeia pe aceste motive.
• Ungaria nu a transpus nici regulile directivei privind renunțarea la dreptul de acces la un avocat.

Cadrul legal

Directiva 2013/48/UE:

• art. 3 alin. (3) lit. b): persoanele suspectate sau acuzate au dreptul ca avocatul lor să fie prezent și să participe efectiv atunci când sunt interogate;
• art. 3 alin. (6): derogarea temporară, numai în cursul urmăririi penale și în circumstanțe excepționale, este permisă doar pentru două motive imperioase: necesitatea urgentă de a preveni consecințe negative grave pentru viața, libertatea sau integritatea fizică a unei persoane, respectiv necesitatea absolută a acțiunii imediate a autorităților pentru a preveni periclitarea considerabilă a procedurii penale;
• art. 9: renunțarea la dreptul de acces la un avocat trebuie să fie voluntară și neechivocă, precedată de informații clare și suficiente și revocabilă oricând.

Codul de procedură penală român (art. 209 alin. 8) prevede, în cazul reținerii, o soluție diferită de cele sancționate de CJUE. Avocatul ales are obligația de a se prezenta la sediul organului judiciar în cel mult două ore de la încunoștințare. În caz de neprezentare, organul de cercetare penală sau procurorul numește un avocat din oficiu.

Implicații

• Hotărârile clarifică standardul european: expirarea unui termen în care avocatul ales nu s-a prezentat nu poate justifica, prin ea însăși, audierea fără avocat.
• Prezența avocatului la audiere înseamnă, în principiu, prezență fizică și participare efectivă, nu doar posibilitatea teoretică de a fi contactat.
• Renunțarea la avocat produce efecte numai în condițiile art. 9 din directivă: informare prealabilă, consimțământ voluntar și neechivoc, consemnare și posibilitatea revocării.
• Interpretarea CJUE privește aplicarea directivei în toate statele membre și este relevantă pentru evaluarea practicilor naționale de audiere în faza de urmărire penală.

Articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.